Imaginea ta
Istoricul bisericii

1330 - 1340. Familia Bogdăneștilor ridică la Cuhea o impresionantă biserică de piatră, care are interiorul pictat. Ca plan de construcție, biserica de dimensiuni mari (lungimea totală de 23m iar lățimea de 11,5m ), era de formă dreptunghiulară cu un turn clopotniță pe latura de apus, cu boltă semicirculară, având trei contraforți la altar. Ceea ce surprinde la această biserică din faza timpurie a arhitecturii gotice în spațiul românesc, este prezența unei încăperi lângă altar pe latura de nord unde de obicei se află sacristia bisericilor catolice în care se pare că au fost îngropați ctitorii (în sacristiile bisericilor catolice nu se află niciodată morminte și pentru că în cultul ortodox nu există sacristie, ctitorii au găsit o altă utilitate încăperii). Meșterii care au ridicat această biserică proveneau din târgurile întemeiate de oaspeții regali, probabil coloniști germani, care construiseră și bisericile din Câmpulung-Tisa și Hust, biserici al căror plan corespunde.

Biserica a avut hramul Sfântul rege Ștefan. Privitor la acest hram, care nu există în calendarul ortodox, Radu Popa menționează că în Transilvania erau biserici românești ortodoxe cu figura unor regi unguri (Ștefan, Emeric și Ladislau, cei trei regi sfinți ai Ungariei din dinastia Arpadiană), și că probabil Bogdan sau un înaintaș al lui, a ales acest hram ca un răspuns la privilegiile de care s-a bucurat familia Bogdăneștilor și la bunele relații pe care le aveau cu regele Carol Robert al Ungariei. Nu avem detalii despre interiorul pictat. Nu știm dacă pictura cuprindea imagini cu sfinți sau au fost doar elemente de decor pictural (figuri geometrice, viță de vie, flori, etc..).

Din secolul XV a supraviețuit însă o icoană a Maicii Domnului, despre care academicianul Marius Porumb crede că a făcut parte din iconostasul biserici: „Reconstituind imaginar iconostasul din care a făcut parte această icoană de mari dimensiuni, ca icoană împărătească, constatăm că mica biserică din Văleni, de unde provine icoana, ar fi fost neîncăpătoare pentru o asemenea tâmplă. În legătură cu biserica din Văleni, Tit Bud ne informează că ”s-a adus de la mănăstirea Cuhea”. Odată cu biserica s-au vândut desigur și o parte a obiectelor de cult printre care se găsea și această veche icoană. Pe de altă parte nu trebuie să uităm că satul Cuhea era reședința voievodală, unde se mai păstrează urmele unei biserici de piatră din veacul al XIV-lea, în sectorul numit de localnici la mănăstire.”(Porumb 7-8). Icoana se aflată azi în proprietatea Muzeului Maramureșean din Sighet și a făcut parte din patrimoniul bisericii din Văleni, biserică adusă de la ”mănăstirea Cuhea” în jurul anului 1670, construită în jurul anilor 1516 – 1526 lângă ruinele bisericii bogdăneștilor.

Începutul sec XVI. La începutul secolului XVI, fără să cunoaștem împrejurările, biserica de piatră a fost demolată (Popa/Zdroba 46). Ruinele au fost dezgropate de arheologul Radu Popa în două campanii arheologice din anii 1964 – 1965. Peste ruinele vechii biserici de piatră, în 1937 s-a zidit o biserică de lemn pe temelie de piatră, lucru care a îngreunat excavarea și apoi valorificarea bisericii voievodale. Azi din vechea biserică a putut fi scoasă la lumină și conservată doar intrarea în biserica veche.

1516 - 1526. Lângă ruinele bisericii de piatră, se construiește o biserică de lemn de stejar, care va fi cunoscută ca ”mănăstirea Cuhea.” În jurul anului 1670, mănăstirea își încetează activitatea în condiții necunoscute, iar biserica va fi mutată în satul Văleni.

* * *

Bibliografie:

Bud - Tit Bud, Date istorice despre protopopiatele parohiile și mănăstirile românești din Maramureș din timpuri vechi până în anul 1911;

Popa/Zdroba - Radu Popa și Mircea Zdroba - Șantierul arheologic Cuhea, un centru voievodal din veacul al XIV-lea, Baia Mare 1966;

Porumb - Marius Porumb, Icoane din Maramureș, editura Dacia, Cluj Napoca, 1975;

Pr. Mihai Chira protopopul Vișeului

Galerie FOTO