Istoricul bisericii parohiale

La Bogdan Vodă a existat mai întâi o biserică de lemn din secolul al XIII-lea. Apoi biserica voievodală din piatră din secolul al XIV-lea, a căror ruine se pot vedea şi astăzi, construită după canoanele  ortodoxe şi împărţită tranversal în altar, naos şi pronaos. A existat încă o biserică din lemn, distrusă prin foc de tătari în anul 1717, biserica actuală din lemn de brad, cu hramul “Sfântul Nicolae”, construită în anul 1718, care constituie un monument istoric şi de artă de mare valoare. Aceasta este o construcţie zveltă, armonios proporţionată, cu acoperişul în două streşini, ponderată ca înălţime a turnului, având un brâu în formă de funie, sculptat în bârnele de deasupra ferestrelor, înconjurând biserica. Pictura este realizată în fresce bizantine 9. O altă biserică de lemn din parohie a fost construită în anul 1936, având hramul “Sfântul Nicolae”.
Biserica nouă de zid, cu hramul “Învierea Domnului”, a fost construită între anii 1990-2002, prin osteneala credincioşilor şi purtarea de grijă a preotului Vasile Chindriş. În anul 1992 Preafericitul Părinte Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – a vizitat şantierul acestei construcţii şi a binecuvântat zidirea. Locaşul de cult este un edificiu de mari dimensiuni. Are planul cruciform, iar faţada are formă de carte deschisă din care se înalţă turnul măreţ. Icoana hramului de pe frontispiciu bisericii
este lucrată în mozaic mărunt şi reprezintă Învierea Domnului cu pogorârea Lui la iad, de unde îi ridică pe protopărinţii noştri Adam şi Eva. Pe cele două aripi se găsesc şase scene lucrate tot în mozaic şi reprezintă Naşterea Domnului, Botezul Domnului, Schimbarea la Faţă, Pogorârea Duhului Sfânt, Înălţarea Domnului şi Intrarea în Ierusalim. Dimensiunile bisericii sunt următoarele: 38 m lungime, 16 m lăţime, 56 m înălţime, inclusiv crucea. Este împărţită în altar, naos şi pronaos. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică este amplasat turnul-clopotniţă angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de coif (piramidală) acoperită cu tablă.
Pictura bisericii a fost realizată între anii 1997-2000, în tehnica frescă, şi este opera pictorului Dumitru Bănică din Bucureşti. A fost sfinţită în data de 18 august 2002, de către Preafericitul Părinte Daniel -Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române -, mitropolit al Moldovei la acea vreme, de către ierarhii eparhiei noastre, P.S. Justinian Chira şi P.S. Dr. Iustin Sigheteanul, şi de P.S. Dr. Laurenţiu Streza – episcopul Caransebeşului şi P.S. Vasile Someşanul – episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Biserica deţine şi o colecţie de cărţi vechi: Octoih, tipărit la Râmnic în 1750; Liturghier, tipărit la Iaşi în 1759; Antologhion, tipărit la Bucureşti în 1762; Evanghelie, tipărită la Bucureşti în 1760; Apostol, tipărit la Bucureşti în 1745. Pe aceste cărţi se pot vedea însemnări cu pomelnicele celor ce le-au donat bisericii. O parte din colecţia de cărţi vechi se află la muzeul Mănăstirii Bârsana. Izvoarele istorice au păstrat nume de preoţi care au slujit în Bogdan Vodă de-a lungul vremii, lista fiind, evident, incompletă.
Aceştia sunt: pr. Lazarus (1517); pr. Grigore (1664) pr. Maros (Mariş) Ionas, şi fiul său pr. Demetriu (1744-1769); pr. Nistor Deac (1797-1815); pr. Grigoriu Roşca din Rozavlea, administrator al Cuhei (1816-1820); pr. Filip Mihalca (1820-1876); pr. Vasiliu Mihalca (1876-1890); pr. protopop, Alexandru
Gyenge, paroh în Dragomireşti, administrator al Cuhei (1891-1892); pr. Mihail Rednic (1892-1899); pr. Grigoriu Balinth, paroh în Bocicoiel, administrator al Cuhei (1899-1900); pr. Petru Salca (1900-1906); pr. Emil Bran din Dragomireşti, administrator al Cuhei (1906-1907); pr. Gavril Dunca (1907-1908); pr. Ioan Borca, capelanul din Ieud (câteva luni); pr. Arthur Anderko (1908-1919), care pleacă apoi în Ieud; pr. Vasile Dunca (1919-1945); pr. Ioan Sălăjan (1945-1951); pr. Mihai Iuga (1951-1969); pr. Vasile Chindriş, (din 1970-2016); pr. Vasile Şimon ( 2007-prezent)10 şi pr. Călin Iosip, începând cu anul 2016. Cântăreţ şi epitrop de seamă amintim pe Stanca Gheorghe, respectiv Deac Mihai.