Parohia Bogdan Vodă, hramul „Învierea Domnului”

Preot Simon Vasile

tel: 0748.220.403

Comuna Bogdan Vodă
Cod: 437055, Judeţul Maramureş 

Istoricul bisericii parohiale

La Bogdan Vodă a existat mai întâi o biserică de lemn din secolul al XIII-lea. Apoi biserica voievodală din piatră din secolul al XIV-lea, a căror ruine se pot vedea şi astăzi, construită după canoanele  ortodoxe şi împărţită tranversal în altar, naos şi pronaos. A existat încă o biserică din lemn,
distrusă prin foc de tătari în anul 1717, biserica actuală din lemn de brad, cu hramul “Sfântul Nicolae”, construită în anul 1718, care constituie un monument istoric şi de artă de mare valoare. Aceasta este o construcţie zveltă, armonios proporţionată, cu acoperişul în două streşini, ponderată ca înălţime a turnului, având un brâu în formă de funie, sculptat în bârnele de deasupra ferestrelor, înconjurând biserica. Pictura este realizată în fresce bizantine 9. O altă biserică de lemn din parohie a fost construită în anul 1936, având hramul “Sfântul Nicolae”.
Biserica nouă de zid, cu hramul “Învierea Domnului”, a fost construită între anii 1990-2002, prin osteneala credincioşilor şi purtarea de grijă a preotului Vasile Chindriş. În anul 1992 Preafericitul Părinte Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – a vizitat şantierul acestei construcţii şi a binecuvântat zidirea. Locaşul de cult este un edificiu de mari dimensiuni. Are planul cruciform, iar faţada are formă de carte deschisă din care se înalţă turnul măreţ. Icoana hramului de pe frontispiciu bisericii
este lucrată în mozaic mărunt şi reprezintă Învierea Domnului cu pogorârea Lui la iad, de unde îi ridică pe protopărinţii noştri Adam şi Eva. Pe cele două aripi se găsesc şase scene lucrate tot în mozaic şi reprezintă Naşterea Domnului, Botezul Domnului, Schimbarea la Faţă, Pogorârea Duhului Sfânt, Înălţarea Domnului şi Intrarea în Ierusalim. Dimensiunile bisericii sunt următoarele: 38 m lungime, 16 m lăţime, 56 m înălţime, inclusiv crucea. Este împărţită în altar, naos şi pronaos. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică este amplasat turnul-clopotniţă angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de coif (piramidală) acoperită cu tablă.
Pictura bisericii a fost realizată între anii 1997-2000, în tehnica frescă, şi este opera pictorului Dumitru Bănică din Bucureşti. A fost sfinţită în data de 18 august 2002, de către Preafericitul Părinte Daniel -Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române -, mitropolit al Moldovei la acea vreme, de către ierarhii eparhiei noastre, P.S. Justinian Chira şi P.S. Dr. Iustin Sigheteanul, şi de P.S. Dr. Laurenţiu Streza – episcopul Caransebeşului şi P.S. Vasile Someşanul – episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Biserica deţine şi o colecţie de cărţi vechi: Octoih, tipărit la Râmnic în 1750; Liturghier, tipărit la Iaşi în 1759; Antologhion, tipărit la Bucureşti în 1762; Evanghelie, tipărită la Bucureşti în 1760; Apostol, tipărit la Bucureşti în 1745. Pe aceste cărţi se pot vedea însemnări cu pomelnicele celor ce le-au donat bisericii. O parte din colecţia de cărţi vechi se află la muzeul Mănăstirii Bârsana. Izvoarele istorice au păstrat nume de preoţi care au slujit în Bogdan Vodă de-a lungul vremii, lista fiind, evident, incompletă.
Aceştia sunt: pr. Lazarus (1517); pr. Grigore (1664) pr. Maros (Mariş) Ionas, şi fiul său pr. Demetriu (1744-1769); pr. Nistor Deac (1797-1815); pr. Grigoriu Roşca din Rozavlea, administrator al Cuhei (1816-1820); pr. Filip Mihalca (1820-1876); pr. Vasiliu Mihalca (1876-1890); pr. protopop, Alexandru
Gyenge, paroh în Dragomireşti, administrator al Cuhei (1891-1892); pr. Mihail Rednic (1892-1899); pr. Grigoriu Balinth, paroh în Bocicoiel, administrator al Cuhei (1899-1900); pr. Petru Salca (1900-1906); pr. Emil Bran din Dragomireşti, administrator al Cuhei (1906-1907); pr. Gavril Dunca (1907-1908); pr. Ioan Borca, capelanul din Ieud (câteva luni); pr. Arthur Anderko (1908-1919), care pleacă apoi în Ieud; pr. Vasile Dunca (1919-1945); pr. Ioan Sălăjan (1945-1951); pr. Mihai Iuga (1951-1969); pr. Vasile Chindriş, (din 1970-2016); pr. Vasile Şimon ( 2007-prezent)10 şi pr. Călin Iosip, începând cu anul 2016. Cântăreţ şi epitrop de seamă amintim pe Stanca Gheorghe, respectiv Deac Mihai.

In anul 2010 s-a construit o anexa pentru centrala termica si garaj, apoi s-au inceput lucrarile sala de mese si la casa parohiala care s-au finalizat in 2013. Intre timp s-au construit un altar de vara si o poarta din stejar reprezentativa.
In anul 2014 s-au demarat formalitatile si lucrarile la pictarea lacasului de cult. Pictura a fost realizata pe peretii laterali in tepera grasa iar bolti pe panza, de catre pictorii Sabin si Gabriela Drinceanu.
Sfintirea picturii si a noului jertfeinic s-a facut in anul 2015 in ziua de 21 iunie de catre PS Iustin Sigheteanu insotit de un sobor de preoti si diaconi. La sfintire biserica a mai primit doua hramuri: Acoperamantul Maicii Domnului si Sfantul Iosif Marturisitorul din Maramures. 

Cimitire

Parohia nu are cimitir propriu , folosind in comun cele doua cimitire din Dragomiresti impreuna cu parohia Adormirea Maicii Domnului.

 

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

De-a lungul existenţei ei, parohia a desfăşurat activităţi filantropice constând în ajutorarea nevoiaşilor prin colecte băneşti, alimente, îmbrăcăminte, materiale de construcţie etc. Exista un parteneriat pentru asistenta religioasa la Unitatea de asistenta medico socială Dragomireşti . 

Profilul actual al parohiei 

În prezent Parohia Ortodoxă Română Dragomireşti are 1472 de credincioşi. Preot paroh este Mihali Gheorghe, cântăreţul bisericii este Saplontai Ioan,  paraclisier Fitigau Ion, iar epitrop Ilban Grigore, programul slujbelor fiind zilnic.

Scroll to Top