Parohia Botiza, hramul „Duminica Tuturor Sfinților”

pr. Ioan Sorin Ferenţ

iconom stavrofor

Telefon: 0744.525.505

Str. Principală, nr. 648, cod  437065
Loc. Botiza, Jud. Maramureş

Istoricul bisericii parohiale

Actuala biserică de zid din Botiza străjuieşte regiunea ca o solemnă catedrală în interiorul şi jurul căreia se adună credincioşii pentru a se înălţa spiritual către Dumnezeu. Hramul este consacrat Duminicii Tuturor Sfinţilor. Construcţia ei s-a derulat într-un timp relativ scurt (1975- 1977), prin contribuţia activă a zeloşilor enoriaşi, sub păstorirea preotului Isidor Berbecar. Biserica 36x16m. Absida altarului este poligonală decroşată, iar la naos avem o cupolă de pandativi, altar boltit cu semicalotă. Pe laturile E-V sunt amplasate două turnuri clopotniţă angajate navei, ale căror şarpante sunt în formă de calotă, acoperite cu tablă.
Pictura murală, de factură neobizantină cu uşoare influenţe renascentiste, în tehnica fresco, a fost executată între anii 1978-1988, de către soţii Andrei şi Elena Răileanu. De atunci nu s-au mai efectuat restaurări majore. Biserica şi-a primit veşmântul sfinţeniei prin târnosirea ei în data de 5 iunie 1988, de către arhiepiscopul Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului şi Clujului, înconjurat de un impresionant sobor de preoţi (40) şi diaconi.
Adăugăm faptul că parohia dispune de o veche biserică de lemn, cu hramul „Sf. Cuv. Parascheva”, situată în imediata vecinătate a celei de zid. Conform documentelor păstrate, aceasta a fost donată de către credincioşii din Vişeu de Jos creştinilor din Botiza pe la anul 1699, în locul unei mai vechi biserici care s-a degradat sub imperiul intemperiilor.
Biserica dispune de unele obiecte vechi, care astăzi nu mai sunt întrebuinţate în uzul liturgic, ci se depozitează ca mărturii ale trecutului. Menţionăm prezenţa unor vase de cult (potir, disc de lemn, linguri), veşminte liturgice, cruci de piatră sau lemn, antimise, sfeşnice, icoane etc.
Unele cărţi vechi au fost donate, pe bază de proces-verbal de predare-primire, unor muzee, precum cel din Sighetu Marmaţiei sau cel de la Mănăstirea Bârsana. Amintim aici un număr de 10 cărţi de cult aflate în custodia Bârsanei: 1. Penticostar (1743); 2. Ceaslov (1777); 3. Polustav (1793); 4. Antologhion (1752); 5. Straşnic (1817); 6. Triodion (1771); 7. Evanghelion (1765); 8. Biblia (1795); 9. Catavasier (1769); 10. Chiriacodromion (1699). Despre existenţa Bibliei, a Evangheliarului şi a Triodionului în patrimoniul bisericii din Botiza consemnează şi reputatul istoric Aurel Socolan .
La intrarea în lăcaşul de cult este consemnat un hrisov prin care se rezumă istoria edificării acestuia, executarea picturii, săvârşirea slujbei de târnosire, arhiereul oficiant, data.

Datele din documentele păstrate până la noi indică numele mai multor preoţi care au slujit în biserica din Botiza. Din nefericire, nu posedăm inventarul nominal mai jos de 1750. Dintre cei cunoscuţi, amintim: pr. Ioan (1750), pr. Vasile (1771), pr. Balc Teodor (1783), pr. Chirilă din Cămârzana sau partea de jos a Parohiei Sârbi (1785), pr. Baziliu Şimon (1837), pr. Corneliu Bud (1866-1877), pr. Georgiu Marchiş (1880-1888), pr. Ioan Coman (1888-1896), pr. Georgiu Petrovai (1896-1902), pr. Ioan Vlad (1902- după 1911; ?1918) , pr. Ştefan Dunca (1919-1927), pr. Vasile Vlad (1927-1934), pr. Gheorghe Gherman (1934-1939), pr. Grigore Dăncuş (1939-1947), pr. Vasile Racolţa (1948-1950), pr. Nicolae Grigorescu (1949-1951), pr. Emil Fucec (1951-1963, care a participat în fruntea unei delegaţii la Marea Unire Naţională de la Alba Iulia din 1918), pr. Ioan Sălăjan (1952-1954), pr. Mihai Cozma (1964-1967), pr. Iuliu Henciu (1968-1974), pr. Isidor Berbecaru (1974-prezent). De menţionat că între 1947-1949 parohia a fost administrată de un oarecare pr. Ioan Bârsan.
Pe lângă aceştia, găsim consemnate în cronica parohiei, întocmită de pr. Grigore Dăncuş, numele altor slujitori/administratori ai Botizei: Baziliu Roşca (1811-1836), Mihalyi Grigore (1836-1837), Suciu Bazil (1837-1840), Baziliu Popp (1840-1844), Muntean Ion (1844-1845), Kovaciu Andrei (1845-1846),
Muntean Ion (1846-1849), Baziliu Suciu (1849-1867) etc.
Alături de pr. paroh Isidor Berbecaru au mai slujit şi pr. Ioan Pop şi pr. Vasile Brumar, deservind nevoile religioase ale credincioşilor. Actualul preot paroh este pr. Ioan Sorin Ferenţ. Dintre cântăreţii parohiei îi amintim pe Ioan Dolca (decedat) şi Vasile Trifoi (în funcţie).

Cimitire

Parohia Botiza dispune de un cimitir plasat în apropierea bisericilor, în care sunt înmormântaţi credincioşii.
Terenul este în proprietatea Bisericii Ortodoxe din Botiza şi este administrat de Consiliul Parohial.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

În vremurile trecute în Botiza a funcţionat o şcoală confesională pentru românii ortodocşi de aici, urmărindu-se păstrarea dreptei credinţe. Precizăm că au convieţuit români şi evrei, aceştia din urmă construind o sinagogă pentru nevoile lor religioase. Învăţătorul care preda se întreţinea din veniturile familiilor elevilor. Multă vreme şcoala se desfăşura în casele particulare ale unor localnici. Ulterior a fost donat un teren şi s-a ridicat o clădire cu statut definit. În 1911 s-a înfiinţat o şcoală cu limba de predare maghiară, pe Valea Sasului, funcţionând doar câţiva ani (până în 1919). În afara câtorva medici, profesori şi învăţători nu s-au evidenţiat intelectuali de marcă în localitatea Botiza.
În timpul păstoririi pr. Mihai Cozma s-a întemeiat un cor mixt, existent şi astăzi, care oferă răspunsurile la Sfânta Liturghie şi interpretează diverse cântări cu caracter religios şi patriotic.
Profilul actual al parohiei Situaţia statistică a Parohiei Botiza acoperă un număr de aproximativ 2700 de credincioşi ortodocşi, păstoriţi de preoţi: Ferent Sorin, preot paroh si Pop Ioan, preot II. Pe teritoriul comunei consemnăm şi prezenţa cultului greco-catolic, care însumează vreo câteva zeci de credincioşi.
Se derulează activităţi catehetice cu copiii (duminica după slujba Vecerniei), iniţierea unui program religios-muzical (însuşirea cântărilor Sfintei Liturghii şi aplicaţii concrete), menţinerea legăturii dinamice între Biserică şi şcoală (participarea preotului la festivităţile de deschidere şi închidere a anului şcolar, deplasarea elevilor la spovedanie în marile posturi, concerte de colinde, pelerinaje organizate în grupuri la diverse mănăstiri etc.).

Scroll to Top