Istoricul bisericii parohiale

Actuala biserică de zid din Botiza străjuieşte regiunea ca o solemnă catedrală în interiorul şi jurul căreia se adună credincioşii pentru a se înălţa spiritual către Dumnezeu. Hramul este consacrat Duminicii Tuturor Sfinţilor. Construcţia ei s-a derulat într-un timp relativ scurt (1975- 1977), prin contribuţia activă a zeloşilor enoriaşi, sub păstorirea preotului Isidor Berbecar. Biserica 36x16m. Absida altarului este poligonală decroşată, iar la naos avem o cupolă de pandativi, altar boltit cu semicalotă. Pe laturile E-V sunt amplasate două turnuri clopotniţă angajate navei, ale căror şarpante sunt în formă de calotă, acoperite cu tablă.
Pictura murală, de factură neobizantină cu uşoare influenţe renascentiste, în tehnica fresco, a fost executată între anii 1978-1988, de către soţii Andrei şi Elena Răileanu. De atunci nu s-au mai efectuat restaurări majore. Biserica şi-a primit veşmântul sfinţeniei prin târnosirea ei în data de 5 iunie 1988, de către arhiepiscopul Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului şi Clujului, înconjurat de un impresionant sobor de preoţi (40) şi diaconi.
Adăugăm faptul că parohia dispune de o veche biserică de lemn, cu hramul „Sf. Cuv. Parascheva”, situată în imediata vecinătate a celei de zid. Conform documentelor păstrate, aceasta a fost donată de către credincioşii din Vişeu de Jos creştinilor din Botiza pe la anul 1699, în locul unei mai vechi biserici care s-a degradat sub imperiul intemperiilor.
Biserica dispune de unele obiecte vechi, care astăzi nu mai sunt întrebuinţate în uzul liturgic, ci se depozitează ca mărturii ale trecutului. Menţionăm prezenţa unor vase de cult (potir, disc de lemn, linguri), veşminte liturgice, cruci de piatră sau lemn, antimise, sfeşnice, icoane etc.
Unele cărţi vechi au fost donate, pe bază de proces-verbal de predare-primire, unor muzee, precum cel din Sighetu Marmaţiei sau cel de la Mănăstirea Bârsana. Amintim aici un număr de 10 cărţi de cult aflate în custodia Bârsanei: 1. Penticostar (1743); 2. Ceaslov (1777); 3. Polustav (1793); 4. Antologhion (1752); 5. Straşnic (1817); 6. Triodion (1771); 7. Evanghelion (1765); 8. Biblia (1795); 9. Catavasier (1769); 10. Chiriacodromion (1699). Despre existenţa Bibliei, a Evangheliarului şi a Triodionului în patrimoniul bisericii din Botiza consemnează şi reputatul istoric Aurel Socolan .
La intrarea în lăcaşul de cult este consemnat un hrisov prin care se rezumă istoria edificării acestuia, executarea picturii, săvârşirea slujbei de târnosire, arhiereul oficiant, data.