Imaginea ta
Imaginea ta
Istoricul parohiei

Până în secolul XX au existat două parohii, delimitate de râul Cisla, cea din partea de jos cunoscută ca și Borșa din Jos sau Beneficiu inferior, iar azi ca parohia Borșa I și cea din partea de sus a râului cunoscută ca Borșa din Sus sau Borșa Superior, iar azi ca parohia Borșa II.

Înființarea parohiei nu a fost surprinsă în documente, Conscripția veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din 1777 menționând că Parochia Borsaiensis est Mater, quae ab antiquo tempore erecta.

1365. Satul este pomenit pentru prima dată într-un document din 2 februarie, care menționează că regele Ludovic I al Ungariei îl răsplătește pe Balc fiul lui Sas Vodă și pe frații acestuia, alungați din Moldova de infidelul Bogdan cu domeniul Cuhei, din care făcea parte și localitatea Borșa.

Sec XIV-XVI. Deși istoricul parohiei menționează existența unei biserici la anul 1375 !! ni se pare greu de acceptat această idee, câtă vreme nici un document din acea perioadă nu amintește de vreun locaș de cult în localitate. Același istoric parohial consemnează că în altar se păstrează o lumânare din ceară de albine – lumînarea învierii din anul 1400 !!!, iar în chivot, un potir de argint curat, datând din anul 1500 !!!

1500. Tit Bud consemnează în anul 1911 că la cantorul Timiș Ioan Filipan se află un pomelnic din anul 1500 ceea ce ne duce cu gândul la existența unei biserici, de vreme ce exista un pomelnic și era amintit un potir. Din păcate pomelnicul nu l-am mai găsit la urmașii familiei Timiș a lui Filipan și nu avem nicio altă informație despre el și nici despre biserica unde era citit pomelnicul.

1631. Din acest an avem prima știre despre existența unei biserici cu hramul Soborul Arhanghelului Mihail, când mai mulți locuitori cumpără un Octoih slavon în manuscris și îl donează bisericii: ”... și cu fratele lui, Timiș Damian și cu șoția lui Calea (Călină) și cu fiii lui Dan și Slatie și s-a dat la biserica din satul Borșea, unde este hram soborul Arhanghelului Mihail, să-i fie spre pomană lui și părinților lui, robii lui Dumnezeu Timiș Toader și soția lui Titiană ... anul 7139, iar de la Hristos 1631, luna lui Maiu în 7 zile.” (Bîrlea 31).

1680. În acest an aflăm că biserica era cunoscută ca biserica cea veche, din Borșa de Jos, unde este hram soborul arhanghelilor Mihail și Gavril, probabil spre a o deosebi de biserica din sus.

1717. Biserică supraviețuiește trecerii armatelor tătare din 3 septembrie 1717, când, aceștia încercând să jefuiască biserica sunt alungați de un grup de femei bătrâne cu țipete și cu o ploaie de pietre, conform unei legende locale.

1720. E ultimul an în care Biserica ce(a) bătrână e amintită și apar primele mențiuni despre o nouă biserică de lemn, ridicată în această perioadă. Biserica păstrând hramul vechi, al Arhanghelilor Mihail și Gavril, a fost construită din lemn de brad de către meșteri localnici, lemnul fiind tăiat chiar de pe locul unde s-a ridicat biserica. Altarul a fost construit în jurul unui brad din a cărui lemn s-a făcut talpa bisericii, iar prestolul a fost cioplit din tulpina bradului rămas cu rădăcinile în pâmânt.

1723 - 1729. Biserica este binecuvântată de vicarul episcopiei Muncaciului Procopie Hodermarszky (1723 – 1729).

1751. Din vizita canonică a episcopului Mihail Manuel Olsavski, de la Muncacsi aflăm primele informații certe despre biserică. Închinată Sf Arhanghel Mihail, biserica, era în stare bună, era construită din lemn, avea un turn și acoperiș din draniță. Avea antimis de la episcopul Ghenadie Bizanczy al Muncaciului (1716 - 1733), potir din argint, erau două candelabre de cupru și două clopote pe care nu se știa cine le-a binecuvântat. Vizita consemnează prezența a3 preoți: doi hirotoniti de episcopul Dosoftei al Maramureșului (1718 - 1735) Gabriel Szteczka și Ioannes Szteczka (Ioan Ștețco), iar cel de-al treilea Euphstratius Szteczka /Eustratie Ștețco, era hirotonit în Moldova de episcopul Varlam (episcop de Husi 1734, episcop de Radauți 1735-1745).

1770. Mai multe icoane sunt cumpărate pentru biserică, între donatori remarcându-se Grad Dumitru și soția Gafia.

1775. Același Grad Dumitru împreună cu Mihai Dumitru, tisturile (oficialii/conducătorii) satului Borșii întracea vreme, plătesc pictura bisericii după cum rezultă din pisania scrisă în naos deasupra ușii:” Acesta sf(ă)ntu hramu a sf(ă)ntului arha(n)ghel Mihailu au plătitu Mihai Dumitra/u și, Gradu Dumitru, pîntru zugră(v)itu, pî(n)tru totă rudeniei loru, ca să le fie pomană în veci. În vreme ace(a) au fostu preutu Mihai popa Ionu, Mihai popa Ștefan, în anul 1775, în luna lui Noievrie, în ziua 3”. Din păcate pictorul nu s-a semnat, iar lucrarea este una singulară în Maramureșul istoric, pictura prezentând, după cum remarca Anca Bratu, similarități stilistice și iconografice cu lucrările zugravului Ștefan, care pictează în zona Chioar – Baia Mare.

1789. Din acest an se introduc Registrele matricole ale botezaților, cununaților și decedaților.

1800. Cândva după anul 1800 iconostasul și extremitatea estică a bolții naosului sunt distruse de un incendiu, pictura fiind refăcută de un localnic, reluând probabil temele distruse.

1839. Șemațismul din acest an consemnează existența unei case parohiale. Nu știm dacă s-a ridicat în acest an sau era mai veche.

1900. În anul 1900 se construiește actuala casă parohială din piatră și cărămidă.

1934 - 1937. Odată cu evoluția demografică se pune problema construirii unei biserici de zid mai mare. Astfel între anii 1934 – 1937 s-a ridicat noua biserică de cărămidă și piatră, în formă de cruce romană sub păstorirea preotului Mariș Gavrilă, în apropierea vechii biserici, iconostasul fiind pictat de pictorul Traian Bilțiu Dăncuș, iar pictura bisericii de zugravul Vasile Sabadâș din Sighet. Biserica a fost sfințită în 13 august 1939, iar din hrisov aflăm că binefăcătorii mai însemnați ai bisericii sunt Composesoratul Borșa, comuna Borșa, CAPS – Vișeu, Alexandru Anderco Cuza și Ioan Timiș Filipan.

1996 - 2000. Biserica a fost pictată în tempera de către pictorul Bumbu Constantin din Dej, schimbându-se și icoanele de pe iconostas, iar un an mai târziu, în anul 2001, toate aceste lucrări au fost binecuvântate de Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

2003. În acest an, pentru dinamizarea vieții parohiale se înființează o nouă parohie cuprinzând 1060 credincioși cu hramul Sf. Ioan Evanghelistul, condusă de preotul Timiș Duțu Remus.

2009 - 2012. Pictura din biserica de lemn precum și icoanele mobile au fost restaurate de către restauratorii Dinu și Cornelia Săvescu. În data de 20 mai 2012 biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail și Gavril a fost binecuvântată de Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

2016 - 2019. Sub coordonarea preotului Timis Gavrilă s-au facut ample lucrări de renovare și înnoire a bisericii de zid atât în interior cât și în exterior. În data de 13 octombrie 2019, biserica a fost târnosită de către Preasfințitul Părinte Iustin, episcopul Maramureșului și Sătmarului.

2019 - 2020. Casa parohială este renovată în totalitate.

Starea patrimonială a parohiei cuprinde azi Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail și Gavril monument istoric având codul LMI MM-II-m-A-04527, biserica de zid Sf. Împărați Constantin și Elena, un altar de vară construit din lemn lângă biserica veche, o poartă maramureșeană, o casă parohială, un așezământ social – sală de mese, un cimitir.

Evoluția demografică pe parcursul a 4 secole a parohiei arată astfel:

Imaginea ta

Încercând să refacem șirul preoților slujitori ai parohiei, ne-am izbit de lipsa documentelor, astfel că ne-a fost imposibil să îi surprindem pe toți slujitorii bisericii.

Din documentele păstrate lista rezultată este următoarea:

1654/5 – 1673. popa Pinte.

1677 – 1686. nobilis Georgius popa alias Șandor/ popa Gheorghe Șandrin din Borșa.

1686. Moise Șandrin și fii săi, Matia și Gheorghe.

1680 – 1707. popa Toader.

1699 – 1729. Mihai popa Lupu și cu jupâneasa sa Năstăhie.

1715 – 1748/52. popa Lupu Melina.

1715 – 1747. Ștețco popa Nechita din Borșa de jos și gazda dumisale Axenie..

1718/33 – 1751. Ioannes Szteczka (Ioan Ștețco) hirotonit de episcopul Dososftei al Maramureșului (1718 – 1735)..

1717/33 – 1751. Gabriel Szteczka hirotonit de episcopul Dososftei al Maramureșului (1718 – 1735).

1734/45 – 1755. Euphstratius Szteczka (Eustratie Ștețco) hirotonit în Moldova de episcopul Varlam (episcop de Husi 1734, episcop de Rădăuți 1735-1745).

1754 – 1792. vițe protopop (1759) popa Hapca Nechita din Borșe.

1763 – 1769. Stețco popa Petre cu preuteasa dumisale anume Palaghie - Petrus Steczko presbyter la Tit Bud.

1749/52 – 1794. Mihai popa Ionu - Reverendus et nobilis Ioannes Mihaly la Tit Bud.

1775 – 1784. Mihai (Mihaly) popa Ștefan și soata sa Ilinca.

1793 – 1814. popa Ion.

1814 – 1847. Ștefan Mihali.

1848 – 1891. Mihai Szalka.

1891 – 1919. Elia Mosolygo.

1919 – 1925. Iuliu Ardelean.

1925 – 1928. Vasile Cochina.

1928 – 1930. Iosif Stan.

1930 – 1948. Mariș Gavril(ă).

1948 – 1949. Suciu Petru.

1949 – 1989. Hojda Ioan.

1989 – 1990. Miron Codrea Nuțu.

1990 – 2016. Mihali Dumitru.

2016 – prezent Timiș Gavrilă.

Pr. Mihai Chira protopopul Vișeului

Galerie FOTO