Imaginea ta
Imaginea ta
Istoricul parohiei

Date despre înființarea parohiei nu avem, Conscripția veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din anul 1777 menționând că ”Parochia Rozályensis Mater, tempore antiquo erecta.”

1373. Satul este pomenit pentru prima dată sub sintagma villa Johanis Woyvode într-o diplomă emisă de regele Ludovic cel Mare în 11 august, prin care urmașii voievodului Sas erau puși în posesie cu domeniul Cuhei din care făcea parte și localitatea Rozavlea.

1516. Este menționată existența unei”capella lignea more walachorum” – biserică de lemn în stil valah. Din păcate în afara menționării, nu avem alte informații despre ea și nici despre vreun slujitor al ei.

1530. Conscripția populației din acest an menționează existența unui ”popă”, fără a i se consemna din păcate numele.

1550. Este menționat primul preot cunoscut cu numele: nobilul Simeon presbiter, poate chiar preotul pomenit la 1530.

1655. Nobilii din Rozavlea ridică o mânăstire în locul numit azi Șesu Mănăstirii, pe care 12 ani mai târziu, în 1667, fără a cunoaște motivul, o donează locuitorilor din satul Strâmtura și care cu modificări ulterioare a supraviețuit până azi.

1683. O însemnare de pe o Cazanie a lui Varlam cumpărată și dăruită bisericii din sat, ne dezvăluie pe lângă numele donatorilor și a preotului, hramul bisericii: Sfântul Arhanghel Mihail:”Această ucitelnă (carte de învățătură) (o au) cumpărat robul lui Dumnezeu Roșca Birtic (și)soția sa Agafia și cu tatăl său Roșca Ion și cu mama sa Marica Lupu, Mihai, Grigore și cu robii lui Dumnezeu Corjan Grigă Ion Simion, Coman To(a)der și cu prietenul lor Lupu și o (au) dat pomană în sfînta biserică în satul Rozavlea unde este hramul S.ții arh. Mihail (și Gavril)... Anii 1683, luna fevruarie, 28... întru care carte și popa Luca din Rozavlea cu preuteasasa Marica, Lupu Vasile Cozma (și) Roșca Virtică au dat 7 florinți..

1717. Aflată în calea tătarilor biserica este jefuită și aprinsă la ultima invazie, în 2 septembrie.

1720. Potrivit Conscripției veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din anul 1777, în acest an este ridicată actuala biserică, care a păstrat vechiul hram: Sfinții Arhangheli Mihai și Gavriil. Fără susținere documentară tradiția orală a satului transcrisă în istoricul afișat la intrarea în biserică, menționează că biserica ar fi adusă din alt sat, după invazia tătară.

1743 – 1744. Biserica este binecuvântată de vicarul episcopiei Muncaciului, Ioan Blasovszki (1743 – 1744).

1747. Patronii și binefăcătorii bisericii erau ctitorii probabil întreaga comunitate.

1751. Din vizita canonică a episcopului Mihail Manuel Olsavski, de la Muncaci aflăm că biserica închinată Sf. Mihail, are turn, e acoperită cu draniță, și se prezintă în stare bună. Biserica avea antimis de la episcopul Ghenadie Bizanczy (1716 – 1733), un potir din staniu, un candelabru de lemn și două clopote pe care nu se știa cine le-a binecuvântat, incinta era îngrădită cu gard de lemn iar la parohie erau trei preoți.

1789. Din acest an se introduc Registrele matricole ale botezaților, cununaților și decedaților.

1825. Naosul și pronaosul este pictat de zugravul Ioan Plohod din Dragomirești după cum rezultă dintr-o pisanie scrisă de-a lungul bolții:”Cu agiutoriul lui Dumnezeu s-au zugrăvit această sf. besearică în zilele Înălțatului înpărat Franțisc I și a mării sale episcopului diecezenesc Alexie Poci, fiind vicarăș al Maramurășului pre cinstitul domn... zugrav din D..( Dragumirăști, a putut citi Bîrlea în 1909 - Bîrlea 160) cu soața sa Odotkie ... Ștefan ... pe sama ... Ungurean Toater și cu soața sa Parasca 11de zloți, Pătruvai Simion și cu soața sa Todosie 24... a lui Pătrovai Ursu ... Iară Pătrovai Iacob (?) a lui Pătrovai ... înpărat.” Dintr-o altă inscripție aflată deasupra ușilor diaconești aflăm că altarul a fost pictat de zugravul Santner Filip:”Acest (sfînt) altariu și pristol s-au zugrăvit supt stăpânirea și din sârguirea cinstitului domn Grigorie Roșca, parohușu Rozavlii și (vițe)arhidiacon a Ierașului Izii în zilele înălțatului împărat Franțisc și Mării Sale episcopului diețesenesc Alexie Poci, în anul 1823 prin Satner Filip.”. Istoricul de artă Anca Bratu crede că anul a fost citit greșit si el trebuie interpretat ca anul 1827.

1839. Din acest an este pomenită existența unei case parohiale din lemn.

1873. Prin osteneala învățătorului satului se cumpără un clopot după cum aflăm din inscripția de pe el: Acestu clopopu seau turnatu prin usteneala lui Basiliu Grad docent în Berent, la Rozavlea 1873.

Sf. sec. XIX. Se construiește o clopotniță de lemn în fața bisericii unde sunt mutate clopotele.

1935. Odată cu evoluția demografică s-a pus în discuție construirea unei biserici de cărămidă. Sub păstorirea preotului Lazăr Sângeorzan s-a pus piatra de temelie în acest an, iar lucrările coordonate de meșterul Gheorghe Vidican au continuat până în anul 1942 când biserica a fost terminată la roșu.

1947 – 1948. În timpul păstoririi preotului Gheorghe Petrovai s-a sculptat din lemn de stejar iconostasul după planul întocmit de pictorul Traian Bilțiu Dăncuș care a pictat și icoanele.

1958. Biserica de lemn este restaurată de Direcția Monumentelor Istorice.

1965 – 1966. În timpul păstoririi preotului Vasile Țiplea biserica de cărămidă este pictată în tehnica fresco de o echipă condusă de pictorul Andrei Răileanu, care a refăcut și icoanele de pe iconostas pentru a fi în unitate cu stilul și culoarea bisericii.

1971. S-a dotat interiorul cu mobilier sculptat din lemn de stejar cu motive maramureșene de meșterul Pop Simeon, s-a tencuit exteriorul și s-au făcut și alte lucrări de înfrumusețare. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost sfințită de către Prea Fericitul Părinte Justinian Marina, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, împreună cu Înalt Preasfințitul Părinte Nicolae Mladin, mitropolitul Ardealului și Preasfințitul Părinte Teofil Herineanu, episcopul Vadului, Feleacului și Clujului în data de 15 august.

1972 – 1975. S-a construit actuala casă parohială.

2000. Sub păstorirea preotului Andreica Grigore lângă biserica de cărămidă s-a construit un altar de vară pictat de către pictorul Ioan Botiș.

2009. Se construiește Aghiasmatarul și un spațiu de aprins lumânări.

La biserica de lemn este refăcut acoperișul.

2010 – 2015. Pictura bisericii din lemn este restaurată prin programul de finanțare al Ministerului Culturii de către restauratorul Dana Postolache.

În data de 7 septembrie biserica monument istoric restaurată total, este sfințită de Preasfințitul Părinte Iustin, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, ocazie cu care biserica a mai primit un hram: Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul.

2018. Sub păstorirea preotului Cozma Vasile casa parohială este renovată integral.

2019 – 2021. Biserica de cărămidă trece printr-un amplu șantier de renovare: s-a refăcut sfânta masa, s-a zugrăvit tabla de pe acoperiș și exteriorul bisericii, s-au confecționat și montat ancadramente la ferestre, s-a făcut gardul exterior din lemn de stejar, alei în jurul bisericii și două pridvoare la ieșirile laterale.

În 7 septembrie 2021 biserica este târnosită de Preasfințitul Părinte Iustin, episcopul Maramureșului și Sătmarului, ocazie cu care biserica a mai primit un hram: Nașterea Maicii Domnului.

Starea patrimonială cuprinde azi biserica de zid cu hramurile Adormirea Maicii Domnului și Nașterea Maicii Domnului, un altar de vară din cărămidă, parțial pictat, un aghiasmatar, un lumânărar, Ansamblu bisericii de lemn Sfinții Arhangheli Mihai și Gavriil, monument istoric având codul LMI MM-II-m-A-04621, compus din biserică și clopotniță, o casă parohială, un cimitir și 6 cărți de cult din sec XVII - XVIII, aflate în custodie la muzeul de la Mănăstirea Bârsana.

Evoluția demografică a parohiei arată astfel:

Imaginea ta

Încercând să refacem șirul preoților slujitori ai parohiei, ne-am izbit de lipsa documentelor, astfel că ne-a fost imposibil să îi surprindem pe toți slujitorii bisericii.

Din documentele păstrate lista rezultată este următoarea:

1530. Conscripția populației din acest an menționează un popă, fără a-i da însă numele.

1550. nobilul Simion presbiterul, poate chiar cel pomenit în 1530.

1582. Gregorius praesbyter de Rozalya.

1594. Georgius Petrovay popa de Rozalia.

1595. nobilis Wolfgangus (Lupu) popa de Rozavlia.

1683. popa Luca cu preuteasa sa Marica.

1691 – 1699. popa Gregorie/Gligor cu muiare Goge anume Marica.

1698 – 1699. popa Ioanes/Ionaș.

1698 – 1725. popa Volfgang/Lupu.

1699. popa Vasile, popa Ionaș, popa Grigore.

1699 – 1725. popa Toder/Todor.

1715 – 1745. popa Simeon și Ivana preoteasa.

1725. popa Iosif.

1745. Pe un Antologhion de la Râmnic din anul 1745, sunt trecute două pomelnice în care apar următorii preoți: preutul Gavril, Lupa (probabil preoteasa), ierei Vasîlie, (să fie popa Vasile de la 1699 ?) ierei Simeon și soția sa, Grigorie diacon, ierei Vasilie.

1735/45 – 1754. popa Timotei Roșca hirotonit de către episcopul Varlam din Moldova (episcop de Huși 1734, episcop de Rădăuți 1735 – 1745).

1751. Petrovai Gheorghe.

1751. Stefan Lemszlak.

1754 – 1805. protopopul popa Vasile ot Hozavle (Pop Vasilie sau Bazilius Papp după cum semnează, protopop al Izei între anii 1775 – 1805 și protopop al Vișeului între anii1783 – 1805).

1805 – 1820. Pop Ioan protopop al Izei între anii 1805 – 1821.

1820 – 1858. Grigorie Rosca parohusul Rozavlii și v(ițe)a-arhidiaconului (protopop) ierașului Izii între anii 1821 – 1858.

1858 – 1875. Stefan Opriș.

1860 – 1872. Ambroziu Sztasz.

1873 – 1875. Timoteu Mihalca.

1876 – 1889. Mihail Iurca protopop al Izei între anii 1882 – 1888.

1889 – 1918. Ioan Ivașco protopop al Izei între anii 1902 – 1918 și al Ieudului între anii 1903 – 1918.

1919 – 1931. Emil Fucec (n.1886 – d.1980) participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918 din partea Cercului Ocna Șugatag.

1932 – 1942. Lazăr Sângeorzan.

1942 – 1954. Gheorghe Petrovai.

1954 – 1959. Romulus Bondor.

1959 – 1976. Vasile Țiplea.

1976 – 2017. Andreica Grigore.

2017 – prezent Cozma Vasile.

Pr. Mihai Chira protopopul Vișeului

Galerie FOTO