Imaginea ta
Imaginea ta
Istoricul parohiei

Despre înființarea parohiei nu sau păstrat documente, Conscripția veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din anul 1777 menționând că parohia Vișeu de Mijloc s-a înființat în urmă cu 205 de ani, adică în anul 1569. Totuși Conscripția din anul 1530 menționează existența unui popă. În mod cu totul surprinzător și fără a indica vreo sursă, Sematismul eparhiei de Maramures din anul 1936, menționează că parohia s-a înființat în anul 1365!!! Credem că originile parohiei ar trebui căutate la mijlocul secolului XV, teoria bazându-se pe următoarea ipoteză:

Satele din jurul Vișeului de Mijloc aveau deja în sec XV o organizare bisericească: Vișeu de Jos – 1445, Leordina – 1476, Cuhea (azi Bogdan Vodă) avea biserică încă de la sfârșitul secolului XIII, Săliștea de Sus – 1486. Nu se poate ca un sat de nobili cum a fost Vișeu de Mijloc să nu fi avut o organizare bisericească și o biserică asemenea satelor vecine.

Deocamdată nu am găsit nici un document în sprijinul ipotezei, dar cercetarea pentru găsirea unor documente care să împingă viața bisericească cel puțin în sec XV, continuă.

1365. Satul este pomenit pentru prima dată într-un document din 2 februarie, care menționează că regele Ludovic I al Ungariei îl răsplătește pe Balc fiul lui Sas Vodă și pe frații acestuia, alungați din Moldova de infidelul Bogdan cu domeniul Cuhei, din care făceau parte și localitățile ambele Vișae. Localitățile pomenite în sintagma Ambele Vișae, au fost identificate de cercetători ca fiind Vișeu de Jos și actualul Vișeu de Mijloc, azi cartier al orașului Vișeu de Sus. Timp de două secole, Vișeu de Mijloc va fi cunoscut ca și Vișeu Superior, iar după anul 1549 când este pomenită o nouă localitate cu numele de Vișeu Nou, iar mai apoi Vișeu de Sus, vechea localitate prinsă între noul Vișeu de Sus și Vișeu de Jos va fi redenumită ca Vișeu de Mijloc.

1530. Conscripția populației din acest an menționează existența unui ”popă”, fără a i se consemna din păcate numele. Nu știm dacă este vorba despre primul preot din sat, sau este primul menționat în documente. Din document reiese clar că exista o organizare bisericească, chiar dacă nu reiese că ar fi existat și o biserică.

1569. Conscripția veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din anii 1774 – 1772 , consemnează că parohia s-a înființat în urmă cu 250 de ani (dacă luăm anul de calcul 1774) (Conscripția 1774 – 1782, 404). Tot din acest an avem pomenită și existența unei biserici (Baboș II, 142), și e pomenit primul preot cu numele: protopopul Petru din Budești.

1645. În acest an Tomoiagă Roman cu feciorul său Simion și Tomoiagă Onașcu au cumpărat tâlcul Sventei Ievanghelii ( Cazania lui Varlam), pe care au dat-o în svânta beserica în Vișeu de mijloc unde iaste hramul sventei preopodomnei Paraschiva.

1651. Episcopul Maramureșului, Mihai Molodeț vizitează parohia ocazie cu care scrie o însemnare pe Cazania lui Varlam: În anul 1651, smeritul Mihail Molodeț, arhiepiscop de Maramureș și altele cu mîna sa au scris și cu pecetea sa a întărit și (că) a cumpărat această carte anume Evanghelie învățătoare, robul lui Dumnezeu Roman Tomoiagă, pentru iertarea păcatelor sale și ale soției sale și ale fiilor săi și s-a dat la hramul Prepodoamnei Parashive, în satul Vișeul de Mijloc . Dă-i Doamne bună sănătate și iertre de păcate, amin.

1655. Mai mulți credincioși cumpără Noul Testament de la Bălgrad (1648) cu 8 florinți și îl dăruiesc bisericii.

1700. Biserica a fost sfințită sau resfințită de episcopul Iosif Stoica ocazie cu care i-a dăruit bisericii și un nou antimis (Mukacevo III, 237) care s-a păstrat la biserică până în secolul XX și pe care îl menționează în 1909, Ioan Bîrlea în Însemnări din Bisericile Maramureșului.

1709. Gheorghe morarul și cu soața sa Chesia cumpără și dăruiesc bisericii un Liturghier manuscris slavo – român.

1747. Conscripția din acest an, menționează o biserică de lemn ai cărei patroni erau nemeșii locali.

1751. Din vizita canonică a episcopului Mihail Manuel Olsavski, de la Muncaci aflăm primele informații despre biserica. Închinată Sfintei Parascheva, biserica construită din lemn, avea turn, era acoperită cu draniță, și se prezenta în stare bună. Biserica a fost sfințită de episcopul Iosif Stoica, în anul 1700, când a dăruit bisericii un antimis. De remarcat că antimisul era folosit în 1751, ceea ce înseamnă că satul nu aderase la uniație, lucru pe care vizita episcopului de la Muncaci avea să-l îndrepte. Biserica avea pictură, un potir din argint, 4 rânduri de veșminte, erau trei candelabre de lemn și două clopote pe care nu se știa cine le-a binecuvântat. Incinta era îngrădită cu gard de lemn. La parohie erau trei preoți: Gheorghe Kindriș hirotonit de episcopul Gheorghe Bizanczy al Muncaciului (1716 – 1733), Andrei(ca) Ioan hirotonit de episcopul Dosoftei al Maramureșului (1718 – 1733) și Ioan Ivasco hirotonit în Moldova.

1755 – 1809. Un loc aparte îl ocupă în viața Maramureșului activitatea meșterului zugrav de biserici Toader Hodor, fiul al satului. El pictează bisericile din: Cornești, Bârsana (1806),Văleni (1807), Nănești (1809).

1767. Pictorul Alexandru Ponehalschi pictează iconostasul bisericii. S-au păstrat până azi ușile împărătești, două din icoanele împărătești și câteva icoane din registrul praznicelor împărătești.

1774 – 1782. Cu ocazia Conscripției veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, aflăm că biserica patronată de familiile Șimon, Ivașco, Grad și Andreica a fost reparată și împodobită cu pictură, că există un potir de argint, 4 rânduri de veșmintele liturgice vechi și cărțile necesare cultului. Nu există casă parohială și nici casă pentru cântăreții bisericești, iar veniturile sunt modeste.

1788. Din acest an se introduc Registrele matricole ale botezaților, cununaților și decedaților.

1792. Catalogul clerului din acest an consemnează că parohia are 380 credincioși (Muncacsi 1792, 60).

1799. În acest an Dumitru Vlacioc cumpără un Apostol slavon manuscris pe care îl dăruiește bisericii. Apostolul este opera ieromonahului Partenie, fiind scris la Mănăstirea Neamţ în anul 1561, în slava bisericească de redacţie medio-bulgară.

1810. La inițiativa preotului Simion Ștefan începe să se construiască o biserică de piatră în stil neogotic cu hramul Buna Vestire, care se va finaliza în anul 1827 când este binecuvântată. Momentul a fost imortalizat într-o inscripție cu litere chirilice cioplită în piatră deasupra ușii de intrare: ”Sau binecuvântat bise... în 1827 – Simon Stefan paroh.”

1821. Șematismul eparhiei de Muncaci din acest an consemnează că în parohie se vorbește limba valahă și sunt 656 credincioși.

1847 – 1856. Vechea biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva este menționată ultima dată în Șematismul eparhiei de Muncaci în anul 1847. La următorul Șematism din 1856 nu mai este menționată, semn că ea a fost demolată.

1856. În acest an este menționată o casă parohială. Nu știm dacă era mai veche sau dacă a fost construită în acest an.

1860. Din Vizitația canonică din acest an aflăm că biserica este zidită din tegle și piatră, din banii bisericii și ai comunei, mult ajutor dând parohul Șimon Ștefan. Biserica se află în stare bună, având un turn de piatră unde se află 4 clopote... Nu există iconostas ci doar câteva icoane vechi. În altar este un ciboriu de argint întrauritu pentru conferirea Sfintei Cuminecături, potiru, discosu, stea linguriță sunt de argintu întrauritu, .. vasă de purtat Cuminecătura la bolnavi de aramă întrauritu ... scule pentru administrarea S. botezu de aramă...

Casa parohială e zidită pe fundu parochialu, este îngrădită cu gardu de nuele împregiur. Casa e zidită din bârne de brad cu 3 chili, are hornu de nuele bine unsu cu lutu acoperiș de draniță de brad. Casa această e cumpărată cu spesele comunei și edificată în Parochie în anulu 1846.

1874. Biserica, împreună cu iconostasul, este pictată de către pictorul austriac Otocariu Koutnic după cum mărturisea o inscripție de pe bolta bisericii: ”Pictatu, sculptatu și desenatu prin Otocariu Coutnicu, cu banii composeratului Viseului de Mediolocu 1874” și o inscripție de pe spatele iconostasului:” S-a zugrăvit cu bani Composesoratului și subu presiudiulu pre onorațiloru Domni Ștefan Șimon protopop onor., Basiliu Mihalca protopp. Emer și cavaleru alu ord. F.J.I., Alesiu Anderco homorodeanu protopp. Surogatu alu tractului Vișșeului, sub preoția și inspecțiunea mult onorațiloru domni Basiliu Csobuly Andrea Kovats. Subu coratoria a lui Iuonu Iusco, Mihailu Șimonu, Demetriu Gradu, Vasiliu Csubanu, Nicolau Șimonu, Petrea Șimonu.”

1880. Sub păstorirea preotului Andrea Kovats se construiește școala confesională având încorporată și locuință pentru învățător.

1890. Se confecționează un candelabru din fier forjat cu 12 brațe.

1891. Se cumpără un clopot în greutate de 160 kg.

1899. Acoperișul de draniță este înlocuit cu unul din tablă sub păstorirea preotului Iuliu Dragoș.

1905. Se împrejmuiește biserica și cimitirul cu un zid de piatră, cu acoperiș de tablă, având la intrare cu o poartă mare de stejar.

1908. Vechea casa parohială ridicată din lemn în 1839/1846, este demolată si se construiește o casă mare din piatră cu 6 încăperi.

1916 – 1917. Armata austro ungară rechiziționează trei din cele patru clopote ale bisericii.

1922. Sub păstorirea preotului Iuga Mihai se schimbă acoperișul bisericii.

1930. Se cumpără două clopote de la Sibiu în greutate de 400 kg cel mare și 50 kg cel mic.

1939. Sub păstorirea preotului Iuga Mihai se schimbă acoperișul bisericii, se face o reparație exterioară și se cumpără două clopote.

1960. Sub coordonarea preotului Botoș Eugen, biserica a fost renovată atât în interior cât și în exterior, iar pictura este refăcută în tehnica tempera de către pictorul Dohi Șandor din Sighetu Marmației.

1962. După 135 de ani de când a fost doar binecuvântată, biserica este sfințită în data de 30 septembrie de către Preasfințitul Părinte Teofil Herineanu episcopul Vadului Feleacului și Clujului.

1963. Se construiește o casă în cimitir unde să locuiască groparul satului

1978 – 1980. Se construiește o capelă mortuară în cimitirul situat în Valea Vinului care va primi hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril.

1985. Sub coordonarea preotului Dunca Ioan, se construiește o capelă mortuară care va primi hramul Cuvioasa Paraschiva, în amintirea hramului primei biserici din parohie.

1990. Se construiește o sală socială/ sală de mese lângă biserică.

1992. Bisericii i se adaugă un pridvor închis.

1998 – 2001. Sub păstorirea preotului Dunca Ioan, s-a executat o nouă pictură de către pictorul Bumbu Constantin din Dej, s-a înlocuit vechiul iconostas cu unul nou din lemn de tei și s-a refăcut exteriorul. Toate aceste lucrări s-au făcut cu sprijinul financiar al familiei Iuscu Ion și soția Terezia.

La data de 1 iulie 2001, pictura si celelalte lucrări au fost binecuvântate de către Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

2002. Prin rearondarea parohiei se înființează parohia Sfinții Împărați cu 700 credincioși coordonată de preotul Bersan Vasile.

2005. Se construiește un lumânărar în stil bizantin în fața bisericii.

2020. Sub păstorirea preotului Ardelean Ștefan se construiește o nouă casă parohială și se reface altarul bisericii.

2023. Începe proiectul de restaurare și modificare în tipare tradiționale și bizantine a întregii biserici.

Starea patrimonială a parohiei cuprinde azi o biserică, un altar de vară, două case parohiale (cea veche construită în 1908 și cea nouă în construită în 2020), o sală socială – sală de mese, două capele de cimitir, casa groparului, trei cimitire.

Zece icoane prăznicare și două cruci precum și 13 cărți din sec XVI – XIX vor fi preluate de protopopiatul Sighet în 1980, iar ulterior vor ajunge în custodie la muzeul mănăstirii Bârsana. Ușile altarului precum și alte patru icoane se află la Muzeul Maramureșan de la Sighetul Marmației.

Evoluția demografică a parohiei arată astfel:

Imaginea ta

Încercând să refacem șirul preoților slujitori ai parohiei, ne-am izbit de lipsa documentelor, astfel că ne-a fost imposibil să îi surprindem pe toți slujitorii bisericii.

Din documentele păstrate lista rezultată este următoarea:

1530. Conscripția din acest an menționează un popă, din păcate fără nume.

1569. protopopul Petru din Budesti.

1633 – 1651. popa Ionașco, protopop între 1638 – 1651.

1639. popa Lupu.

1662. preotul Nicolae.

1664 – 1672. ierei Grigorie.

1686 – 1707. nobilis popa Ionasco et Anucza consorte.

1699 – 1707. popa Ștefan.

1699 – 1715. popa Vasile Csuban.

1699 – 1744. popa Grigorie Cubai (Ciuban) cu soața sa Lupa.

1707. popa Vasile.

1707 – 1747. popa Ion Iusco.

1715. popa Chindriș Dumitru.

1742 – 1797. popa Iuscu Lupu.

1718/33 – 1751. Andrei(ca) Ioan hirotonit de episcopul Dosoftei al Maramureșului(1718 – 1735).

1749 – 1767. Gheorghe (Grigore la Bud 80) Kindriș, hiotonit de episcopul Gheorghe Bizanczy (1716 – 1733).

1733/43 – 1751. popa Ioan Ivascu.

1749 – 1775. Volfgang/Lupu Ivascu.

1766 – 1797. Grad Ioan - Grad popa Ion ot Viseu de Mijloc și cu soata me Palaghie - pomenit ca viții-protopop din anul 1785 și protopop între anii 1794 – 1797.

1797 – 1838. Șimon Ștefan de Visso. În prima parte a anului 1797 e pomenit ca paroh în Budești.

1838 – 1839. suplinită de Pop Simion de Visso preotul din Vișeu de Sus.

1839 – 1844. Șimon Baziliu de Visso.

1844 – 1846. suplinită de Șimon Ștefan preotul din Vișeu de Jos.

1846 – 1856. Demetriu Bud.

1856 – 1874. Csobaly Basiliu.

1875 – 1889. Kovats Andrei.

1889 – 1891. Berinde Iuliu.

1891 – 1892. Vlad Ioan.

1893 – 1909. Dragoș Iuliu.

1909 – 1959. Iuga Mihai.

1959 – 1983. Botoș Eugen.

1983 – 2020. Dunca Ioan.

2002 – 2004. Bersan Vasile, preot II.

2020 – prezent Ardelean Ștefan.

Pr. Mihai Chira protopopul Vișeului

Galerie FOTO