Istoricul bisericii parohiale

Slujbele liturgice s-au oficiat în biserica veche (1760), cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, până în anul 2004, iar apoi se continuă în biserica nouă, unde piatra de temelie pentru ridicarea ei a fost pusă în anul 1989 pe vremea comunismului, de către vrednicul de pomenire Pr. ctitor Magdău Vasile.
Multe şi grele drumuri a trebuit să străbată preotul pentru a obţine proiectul şi aprobarea ridicării acestei Catedrale măreţe, dar nu s-a lăsat învins de greutăţile sistemului, ducându-şi la bun sfârşit planul construcţiei şi ridicând astfel înălţătoarea biserică în centrul satului. Merită scoasă în evidenţă şi munca desfăşurată de peste 10 ani de zile de către Consiliul Parohial şi de creştinii din parohie, ce s-au dedicat trup şi suflet, zi şi noapte pentru edificare. Astfel, pe lângă biserica veche (monument istoric), localitatea Şieu se bucură de un nou locaş de închinare. Cu ajutorul lui Dumnezeu, biserica nouă a fost sfinţită, la 12 iunie 2006, de către ierarhii noştrii, Preasfinţitul Justinian Chira, episcopul Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Justin Sigheteanul, arhiereu vicar al Maramureşului şi Sătmarului, şi de Preasfinţitul Paisie Lugojanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, şi de un maret sobor de preoţi şi diaconi.
Biserica este construită din cărămidă, după un plan trilobat, cu dimensiunile de 42 m lungime şi 22 metri lăţime. Absida altarului este poligonală nedecroşată. Naosul este cu o cupolă centrală pe tambur sau pandativi. Pe latura vestică sunt amplasate doua turnuri-clopotniţă angajate navei, a cărui şarpantă este în formă de coif, acoperită cu tablă.
Pictura bisericii a fost executată de pictorul Hauk Arnolt din Brăila şi Văcaru Gheorghe. Pictura executată este în tehnica frescă, în stil bizantin, de o mare valoare artistică.
În ceea ce priveşte viaţa religioasă, Biserica, a ocupat şi ocupă şi astăzi un rol important în cultivarea şi menţinerea conştiinţei spiritual-naţionale şi păstrarea tradiţiilor strămoşeşti, prin oficierea liturghiilor de către preoţi, prin deschiderea de şcoli săteşti pe lângă biserici, prin legăturile pe care le aveau preoţii cu locuitorii satelor, cu fraţii lor din alte locaşuri sfinte din celelalte provincii româneşti, prin procesiunile pe care le făceau şi le fac şi astăzi la Mânăstirile din Moldova, Moisei, Nicula, Rohia, Frăsinei, etc.
De la Mânăstiri şieuanii şi-au achiziţionat cărţi de cult: Ceasloave, Biblii, Cărţi de rugăciuni, Psaltiri, etc.  Se păstrează câteva cărţi mai vechi la diferiţi cetăţeni din sat ca: Octoih cu litere chirilice din partea Arhiepiscopului şi Mitropolitului Bisericii Răsăritene din Cernăuţi, Tipografia Universităţii din Pesta 1862, aflată în proprietatea diacului bătrân Dunca Vasile a Ieudianului; Sf. Scriptură Vechiul şi Noul Testament, ediţie noua, şi publicată de Societatea Biblică pentru Britania şi străinătate, Vechiul Testament- Iaşi Tipo-Litografia H. Golder 1874, aflată în proprietatea lui Nan Gheorghe Ţoca, Biblia tradusă din limba greacă – Bucureşti 1908, Octoihul mic 1915, aflate în proprietatea lui Dunca Mihai .