Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohială, cu hramul vechi ”Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, iar cel nou ”Sfântul Ilie”, s-a zidit din piatră, în stil neogotic, lângă locul fostei biserici incendiate de tătari, la anul 1717.
Prima biserică (cea incendiată) se presupune că ar fi fost construită pe la anul 1680. După pierderea suferită, borşenii acestei parohii şi-au construit a altă biserică, pe la anul 1719, fiindcă la acea vreme în Borşa erau două biserici de lemn. Cei care erau de la intrarea în localitate şi pâna la răul Cisla aparţineau de parohia din jos, iar cei din susul râului şi până în Fântăna aparţineau de biserica din centru. Cei care veneau la Sfânta Liturghie din Poiană şi Fântâna erau cu caii şi căruţele şi-şi luau mâncare, iar după Sf. Liturghie mâncau pe malul râului Vişeu (în apropiere de biserică), iar spre seară mergeau acasă.
Despre biserica construită după 1717 avem informaţii sigure de la un fotograf maghiar, care pe la anul 1879 a trecut prin Borşa şi a realizat un album fotografic, care a fost donat Bibliotecii Naţionale din Paris(1888), unde se află şi azi.
Construcţia bisericii actuale s-a început în anul 1864, în timpul păstoririi protopopului Alexandru Anderco. Acesta a ridicat biserica până la acoperiş fără să fie finalizat turnul. Construcţia a fost realizată de meşterii Ioan Bodorjucu şi Iosif Grensner din Sighet.
În anul 1886, în timpul păstoririi preotului Basiliu Dan, s-a continuat lucrarea şi s-a finalizat turnul bisericii. În albumul mai sus amintit există poze cu biserica actuală neterminată şi bisericuţa de lemn alături, despre care nu se ştie nimic, deşi credem că a fost donată vreunei comunităţi de creştini din acea vreme.
Biserica de piatră zidită cu multă migală, are plan sală cu o boltă semicirculară aplatizată şi altar poligonal decroşat. Turnul clopotniţei este angajat navei, iar şarpanta în formă de coif, acoperită cu tablă. Dimensiunile sunt impresionante pentru acea vreme: 31,75 m lungime, 14,50 m lăţime şi o înălţime de 33,25 m. Între anii 1909-1939 a păstorit această parohie preotul Găvrila Timiş (zis Bortoş), în timpul căruia s-a cumpărat iconostasul bisericii de la Viena.