Parohia Rozavlea, hramul „Nașterea Maicii Domnului”

preot Cozma Vasile

iconom stavrofor

Com. Rozavlea str. Principala nr. 235
Cod poştal 437255, Jud. Maramureş

Istoricul bisericii parohiale

Parohia Rozavlea-Centru deţine în proprietatea sa două locaşuri de cult. Biserica de lemn, care datează din anul 1717, şi este declarată monument istoric făcând parte din Parimoniul naţional. Hramul este „Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. A fost ridicată pe locul unei alte construcţii vechi din lemn, după invazia tătarilor prin această regiune. Actualmente ea se află într-un amplu proces de restaurare şi conservare.
Noua biserica parohială a fost construită începând cu anul 1935, sub supravegherea meşterului Gheorghe Vidican, lucrări ce s-au continuat până în anul 1942. Tehnicile de execuţie în dulgherie au fost finalizate în anul 1947, iar în anul următor s-a efectuat sculptarea şi montarea catapetesmei din
lemn de stejar.
Pictura, în tehnica fresco, prima din punct de vedere cronologic în toată zona, a fost iniţiată în anul 1965, sub conducerea zugravului Andrei Răileanu din Bucureşti şi a echipei sale. Între anii 1970- 1971 s-a introdus instalaţia electrică, s-a dotat interiorul cu mobilierul necesar şi obiectele liturgice (scaune, amvon, strane, sfeşnice, tetrapoade), s-a tencuit exteriorul şi s-au întreprins alte lucrări de înfrumuseţare şi consolidare.
Biserica are formă de navă centrală, cu două abside laterale şi una principală. Bolta prezintă trăsături şi influenţa gotice, cu un turn înalt flancat de alte două turnuleţe pe partea pronaosului, în care se găseşte adăpostită şi clopotniţa. A fost zidită din cărămidă, după un plan triconc, cu dimensiunile: L=35m şi l=10m. Absida altarului este poligonală, nedecroşată, iar naosul este acoperit cu o boltă semicirculară cu penetraţii. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul-clopotniţă angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de bulb. Acoperişul este executat din tablă metalică.
Încununarea acestor lucrări s-a făcut prin actul târnosirii bisericii în data de 15 august 1971, de către un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, precum şi prin prezenţa unui număr notabil de credincioşi.
Dintre ierarhii care au slujit amintim pe patriarhul Iustinian Marina, mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului, arhiepiscopul Teofil Herineanu al Clujului.
La hramul bisericii, din data de 8 septembrie 2003, comuna a fost vizitată de doi patriarhi – Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist Arăpaşu, Patriarhul României, şi Petros al VII-lea, Patriarhul Alexandriei şi întregii Africi – şi un sobor de arhierei, adunând mulţimi de credincioşi de pe toată Valea Izei, într-o procesiune impresionantă şi o mare sărbătoare solemnă.

Menţionăm că în inventarul bisericii se găsesc obiecte de patrimoniu, precum: cărţi vechi, obiecte liturgice, sfeşnice, cataloage, registre, vase şi veşminte de cult. De asemenea, parohia dispune de o bogată şi variată bibliotecă aflată în gestiunea preotului, care este în permanenţă dotată cu noi apariţiieditoriale. Într-un inventar, pe care cercetătorul şi eruditul istoric Aurel Socolan îl face asupra manuscriselor şi cărţilor aflate în posesiunea bisericilor parohiale din Maramureş, notează că Rozavlea avea în proprietate mai multe cărţi de cult, cum ar fi: Antologhion (Râmnic, 1745); Apostol (Iaşi, 1756); Catavasieriu (Blaj, 1777); Ceaslov (Blaj, 1778), Chiriacodromion (Bălgrad, 1699); Euhologhion (Iaşi, 1741); Evangheliar (Bucureşti, 1742); Liturghier (Blaj, 1756); Molitvelnic (Blaj, 1815); Octoih (Blaj, 1770); Pentecostarion (Bucureşti, 1743); Psaltire (Râmnic, 1746); Straştnic (Blaj, 1753); Triodion (Blaj, 1771).
Conform documentelor oficiale păstrate în arhiva parohiei, sunt cunoscute numele mai multor preoţi care au slujit în Rozavlea, cel puţin din 1699, când se consemnează ca paroh pr. Pop Todor. Urmează, fără a se preciza anii, pr. Popa Vasile, pr. Pop Ionaş, pr. Pop Ionaş, pr. Pop Lupul, pr. Pop Gligor. Apoi pr. Popa Simion (1745), pr. Popa Timotei (1754), pr. Popa Vasile (1774), pr. prot. Popa Vasile (1783-1785), pr. Vasiliu Pop (1789- 1805), pr. Ioan Pop (1805-1820), pr. prot. Grigore Roşca (1820-1858), pr. Ştefan Opriş (1858-1875), pr. Ambroziu Sztas (1860-1872), pr. Timiteu Mihalca (1873-1875), pr. prot. Mihail Iurca (1876-1889), pr. prot. Ioan Ivaşco (1889-1918) 5. I-au urmat pr. Emil Fucec (1919-1931), pr. Lazăr Sângeorzan (1932- 1942), pr. Gheorghe Petrovan (1942-1954), pr. Romulus Bondor (1955-1959), pr. prot. dr. Vasile Ţiplea (1959-1976), pr. prot. Grigore Andreica (1976-2017), preot Cozma Vasile(2017-prezent).
Dintre cântăreţii (diecii) care au slujit prin cântare pe Dumnezeu şi pe credincioşi, amintim pe Vasile Brumar (decedat) şi Florea Roşka (în funcţiune).

Cimitirele

Parohia dispune de un cimitir central, numit „Gogoşa”, în perimetrul curţii bisericii de lemn-monument istoric. Mai există un cimitir nefolosit, din pricina amplasării lui greu accesibile.

Activităţi cultural-filantropice în trecut

Consemnăm, activitatea corului care oferă răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie şi la alte slujbe bisericeşti. Acest grup coral a fost înfiinţat, prin anii ’80 ai secolului trecut, în timpul păstoririi pr. Grigore Andreica, dintr-o necesitate practică. Iniţiativa a aparţinut înv. Simion Turlaş din Săliştea de
Sus, care s-a ocupat şi de pregătirea muzicală a membrilor lui. În prezent el este alcătuit din credincioşi venerabili, coordonaţi de înv. Irina Dinu.
În Rozavlea a funcţionat o veche şcoală de lemn în care învăţau elevii, deprinzând minime cunoştinţe de scris şi citit. Biserica de lemn a adunat în jurul ei pe credincioşii care se hrăneau din dumnezeiescul cuvânt al Sfintei Scripturi. grav bolnavi, bătrânii singuri şi bolnavii din localitate.

Profilul actual al parohiei

În prezent Parohia Rozavlea cuprinde un număr de aprox. 2300 de credincioşi, ce mărturisesc şi practică credinţa ortodoxă. Mai există şi alte culte, nesemnificative numeric, ca cel greco-catolic şi cel adventist de ziua a şaptea.
Săptămânal se organizează activităţi catehetice cu tineretul parohiei, prin implicarea preotului paroh. În paralel s-a reuşit constituirea unui mic cor de copii, din iniţiativa pr. Victor Brici, care fac repetiţii şi oferă periodic răspunsurile la Sfânta Liturghie. Până în momentul de faţă au fost învăţate cântările liturgice, intenţionându-se abordarea şi altor texte din cuprinsul Vecerniei, Uterniei, Paraclisului Maicii Domnului, etc.
Între Biserică, aşadar, şi instituţiile de învăţământ şi cultură este o rodnică şi reuşită cooperare sau parteneriat educaţional. Atât preotul, cât şi profesorul de religie caută să cultive credinţa în sufletele tinerilor, să determine adoptarea unui mod de viaţă creştin, să insufle veneraţia faţă de martirii şi eroii neamului, să îndemne la participarea activă în viaţa liturgică, filantropică, socială a comunităţii prin ajutorarea semenilor.
În preajma marilor sărbători se derulează activităţi religios-culturale cu caracter liturgic. Menţionăm concertele sau recitalurile de colinde, pricesne, poezii, cântece bisericeşti de Crăciun, spovedania elevilor.
De asemenea, se organizează periodic acţiuni cu finalitate informativă, formativă, comemorativă (simpozioane, conferinţe, mese rotunde, dezbateri etc.). Recent s-a dat în folosinţă o nouă şi dotată sală socială pentru organizarea agapelor creştine sau a altor manifestări filantropice. În apropierea cimitirului există o sală mai spaţioasă destinată unor mese în amintirea celor decedaţi.