Vişeu

Istoricul comunităţii parohiale

Primă menţionare a Vişeului ca localitate apare în diploma regelui maghiar Ludovic de Anjou din 2 februarie 1365. În anul 1549, este atestată o nouă localiate, cu denumirea de „Vişeul Nou” sau „Între Râuri”, fiind situată la confluenţa celor două râuri Vişeu şi Vaser, nume întâlnit până la începutul
secolului al – XX – lea.
Legenda întemeierii oraşului spune că un tată şi cu fiul său s-au dus să taie lemne din pădure. Nefericirea a făcut ca un lemn să-l lovească mortal pe fiu. În memoria fiului său, tatăl a construit pe acest loc o biserică. În jurul bisericii s-au făcut mai apoi case şi astfel capătă contur o aşezare umană care s-a numit, la început, „Între Râuri”, pentru că se întindea între râul Vişeu şi Vaser, iar apoi i s-a spus Vişeu de Sus.
Evoluţia actualului oraş începe după anul 1770, când se înfiinţează la Vişeu şi Borşa centre forestiere cu muncitori – colonişti ţipţeri – din Zips, aduşi la Vişeu din ordinul împăratului Iosif al II–lea al Austriei. În anul 1743 la Vişeu de Sus se stabilesc mineri din Saxonia şi înfiinţează exploatări de minereu În preajma anului 1750 se stabilesc şi evrei veniti din Galiţia, iar numărul lor a crescut constant până la începutul celui de-al doilea război mondial, cand au fost trimişi în lagărele de exterminare.
La recensământul din anul 1930 au fost înregistraţi 11.079 locuitori, dintre care 3.722 evrei, 3.616 români, 2.753 germani, 610 maghiari, 336 ruteni ş.a.
Ca limbă maternă predomina limba idiş, declarată ca atare de 3.681 locuitori, urmată de română şi de germană. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 3.734 mozaici, 3.638 greco-catolici, 3.316 romano-catolici, 298 ortodocşi.
Conform recensământului din anul 2011, populaţia oraşului Vişeu de Sus se ridică la 15.037 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior (2002), când se înregistraseră 16.879 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt români (84,96%). Principalele minorităţi sunt cea germană (4,03%) şi maghiară (2,57%). Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (79,48%), dar există o minoritate romano-catolică (8,98%) şi una greco-catolică (2,49%)1.

Scroll to Top