Parohia Vișeu de Sus I, hramul „Buna Vestire”

 preot Hapca Gheorghe

preot Pop Ioan Doru

 

Istoricul bisericii parohiale

Biserica, cu hramul „Buna Vestire”, a fost ridicată în anul 1834, prin jertfelnicia credincioşilor, sub păstorirea preotului Vasile Roşca (1817 – 1836) şi s-a sfinţit în vremea păstoririi preotului Simeon Pop de Vişeu (1836 – 1851). Turla bisericii s-a înălţat între anii 1875 – 1879, sub păstorirea preotului Vasiliu Mihalca.
Biserica de piatrã s-a zidit pe locul altei biserici de lemn, despre care istoricul Tit Bud spune că: „A fost o bisericã de lemn, care se zice că s-a zidit până nu s-a înfiinţat comuna Vişeul de Sus. A rămas ca legendă, cum că un om din Vişeul de Mijloc, umblând la pădure cu caprele şi tăind un molid, acela a
cãzut pe feciorul omului care a fost cu dânsul în pădure şi l-a omorât. Omul s-a decis că va zidi în locul acela o bisericã şi se zice că din molidul acela a fãcut tãlpile bisericuţii, iar tulpina a servit de altar.”
De aici încolo, pe rând, s-a fãcut câte o casă în jurul bisericii şi cu timpul s-a înfiinţat comuna Vişeul de Sus, care se numeşte «Între Râuri»”; aceastã bisericã fiind cunoscutã de localnici „Biserica Bãtrânã” sau „Biserica de sub deal – Osoi”. De aici putem sã tragem concluzia, cã aceastã parohie, a fost una ortodoxã, încã din prima parte a existenţei sale şi cunoaştem şi numele primilor preoţi din Vişeu de Sus, respectiv, Popa Vlaşin (1639) şi Popa Ionaş (1680), toate acestea, înainte de a pătrunde catolicismul în rândul românilor din Transilvania şi Maramureş.
Stilul construcţiei este neogotic, iar dimensiunile acesteia sunt următoarele: lungimea 29,5 m şi lăţimea 9 m. Până la zidirea turnului a existat o clopotniţă, iar mai apoi clopotele (un clopot de 265 kg – 1907; 2 clopote mici, respectiv: 119 kg şi 74 kg – 1922 ) au fost urcate în el. Prima casă parohială s-a zidit din piatră, între anii 1845 – 1847, fiind renovată între anii 1904 – 1905, din veniturile bisericii. Atunci s-au pus ferestre mari, s-au amenajat coşuri, i s-a pus acoperiş din tinichea albă şi s-a ridicat o bucătărie de vară.
În anul 1869, biserica a fost pictatã de un vestit pictor al vremii, F.W. Koutnik, care a realizat 3 mari tablouri aplicate pe perete şi bolta bisericii. Din anii 1875 – 1879 dateazã şi iconostasul actual, din lemn de tei, cu câteva icoane pictate de acelaşi F.W. Koutnik.
În anul 1905 s-a construit un edificiu de lemn „Şatra Moşilor”, cunoscutã astăzi sub denumirea de „Şătriţă”, unde se ţineau mesele pentru cei săraci în zilele de pomenire a morţilor şi tot în acelaşi an a fost cumpărată casa cantoralã.
În anul 1912, biserica a fost pavimentată cu piatrã, schimbându-se şi pardoseala, iar în anul 1926, sub păstorirea preotului Victor Şteţiu, a fost zugrãvită întreaga bisericã.

În 1951, sub păstorirea preotului Vasile Andreica, a avut loc o renovare generală, atât în interiorul, cât şi în exteriorul Bisericii, introducându-se pentru prima dată în biserică „strănile”. Tot în acest an, s-a refãcut pictura de pe iconostas, boltă şi altarul bisericii. Târnosirea bisericii s-a făcut în anul 1951, de cãtre Preasfinţitul Episcop Veniamin Nistor, delegat al Preasfinţiei Sale Dr. Nicolae Colan – Episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului.
Sub păstorirea preotului Mircea Pop, în anul 1967, s-a construit sacristia, s-a acoperit biserica cu tablă zincată şi s-a introdus curentul electric (1968).
Între anii 1975 – 1976, s-a împodobit interiorul bisericii cu pictură în frescã realizată de pictorul Andrei Răileanu şi soţia sa Elena.
Între anii 1979 – 1980 s-a făcut restaurarea întregului exterior, s-a construit pridvorul, care a fost pictat de către Bledea Constantin şi soţia sa Elisabeta. În 13 octombrie 1980, s-a resfinţit biserica, de către Înaltpreasfinţitul Teofil Herineanul – Arhiepiscopul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Sub pãstorirea Preotului Paroh Hapca Gheorghe, s-au fãcut urmãtoarele lucrãri: între anii 2002 – 2007 s-a ridicat casa parohială; construirea unui altar de varã în faţa bisericii (2002); a fost depusă documentaţia la Ministerul Culturii şi Cultelor, iar prin sprijinul domnului Prof. Timiş Vasile (Secretar de Stat – patrimoniu), s-au obţinut fondurile necesare pentru „Lucrări de intervenţie urgentă la acoperişul şi turla bisericii”. Biserica şi turnul s-au acoperit cu tablă de cupru – 3568 kg, pe o suprafaţă de 1062,8 mp, lucrările fiind executate de firma S.C. Euras S.R.L. Satu Mare. Cu această ocazie s-a refăcut exteriorul bisericii în întregime, cât şi pridvorul; în anul 2011, s-a refãcut instalaţia electrică, realizându- se iluminatul ambiental; s-a înlocuit tâmplăria veche de la geamuri, cu tâmplãrie nouă termopan şi s-a împodobit biserica cu 8 mari vitralii, realizate de Penyacsek Ştefan – Oradea; între anii 2010 – 2011, s-a zidit o capelă mortuară, prin grija deosebită şi cu cheltuiala proprie a domnului Ing. Boga Mihai, împreună cu familia; s-a renovat centrala termică (2012); între anii 2012 – 2013, s-a rezidit „Şătriţa 

Activitatea culturală și filantropică în trecut

            În anul 1872, s-a construit edificiul şcolii confesionale, din lemn.  Activităţi misionar – pastorale și filantropice: vizite la bolnavi şi bătrâni din parohie pentru săvârşirea unor Sfinte Taine: Spovedanie,  Împărtăşanie, Maslu; participarea la deschiderea anului şcolar; participarea la slujbe de Te-Deum cu ocazia unor sãrbãtori naţionale sau evenimente locale; vizite şi cadouri pentru copiii din centrele de plasament din  Vişeul de Sus (1 Iunie, 6 Decembrie); vizite şi oferirea unor daruri la bãtrâni / persoanele din Cãmine de bãtrâni.

Activități cultural – religioase

Organizarea unui grup coral de copii pentru învăţarea şi interpretarea unor colinde; organizarea teatrului religios popular – Viflaimul; organizarea procesiunii de copii cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului.

Profilul actual al parohiei

Numãrul credincioşilor din parohie a fost mult timp foarte ridicat, întrucât aici era grupată marea masă a populaţiei româneşti din Vişeu de Sus. Nicolae Iorga indică, la 1905, 2700 de suflete, iar părintele Victor Şteţiu dă, pentru 1940, 4326 de suflete. Acest număr covârşitor al enoriaşilor s-a menţinut până după al Doilea Război Mondial. Începând cu anul 1953 s-a desprins Parohia Valea Scradei, iar în anul 1995 s-a constituit o altã parohie, Valea Râului şi ambele au contribuit la restrângerea ariei celei iniţiale. În anul 2009 numãrul familiilor care plăteau contribuţia lunară în Parohia „Buna Vestire” era de 680, iar cel al persoanelor, de circa 2850. Dificultatea fixãrii unei cifre mai exacte provine şi din faptul cã multe persoane din parohie pleacã sã lucreze în strãinãtate, pe perioade nedeterminate. În anul 2015, parohia noastră număra 2500 suflete.

Oraș Vișeu de Sus,  Str. Păcii nr. 10,  Jud. Maramureș/   Tel. 0744.530.226

Scroll to Top